Anul Nou lunar in Taiwan
Anul Nou lunar este cel mai important festival pentru chinezii din intreaga lume, oriunde ar fi ei. Este o ocazie fericita mai ales pentru ca este momentul in care oamenii au zile libere de la lucru si apuca sa petreaca timpul cu familia si prietenii.
Originile intampinarii Noului Anului lunar dateaza de acum mii de ani, fiind legate de legende si traditii.Una dintre cele mai cunoscute legende tine de Nian, o bestie extrem de cruda si feroce despre care stramosii nostrii credeau ca ii va manca pe oameni in ajunul Anului Nou.
Pentru a-l tine pe Nian departe, podoabe rosii se lipesc de usa, torte sunt aprinse si petardele explodeaza toata noaptea, deoarece se spune ce Nian se teme de trei lucruri: de culoarea rosie, de lumina focului si de zgomotele puternice. Dis de dimineata a doua zi, dupa ce oamenii au reusit sa il tina pe Nian departe inca un an, cea mai populara urare este ,,felicitari ‘’.
Desi sarbatorile de Anul Nou lunar dureaza doar cateva zile, petrecerea in sine dureaza trei saptamani. Incepe in a douazeci si patra zi a celei de-a douasprezecea luni a calendarului lunar, este ziua in care diversele zeitati urca in cer pentru a-l venera pe Imparatul de Jad, cea mai mare zeitate taoista.
Conform traditiei, se ard in casa bani simbolici de hartie pentru a plati calatoria zeilor in ceruri. Un alt ritual cere ungerea cu zahar de malt a buzelor zeului bucatariei, una dintre zeitatile care calatoresc spre cer, pentru ca acesta fie sa dea un raport favorabil Imparatului de Jad, fie sa taca.
In ajunul Anului Nou membrii familiei care nu mai locuiesc cu familia trebuie sa faca un efort si sa se intoarca acasa pentru reuniune si sa ia o cina copioasa in familie. Membrii familiei inmaneaza hong bao, ori ,,bani norocosi’’ in plicuri rosii batranilor si copiilor. Incearca de asemenea sa stea trezi toata noaptea pentru a intampina Anul Nou, caci o traditie veche spune ca facand asta, parintii vor avea o viata lunga.
Astfel, luminile sunt aprinse intreaga noapte, nu doar pentru a-l alunga pe Nian, ci este si un pretext ca familia sa se unifice. Unele familii chiar tin ceremonii religioase dupa miezul noptii pentru a ura bun venit zeului Noului An in casele lor, un ritual care se incheie deseori cu aprinderea pocnitorilor.
In prima zi a anaului exista anumite ritualuri ce trebuie indeplinite intr-o anumita ordine.
Mai intai se aduce ofranda zeilor, apoi membrii mai tineri ai familiei isi prezinta omagiile celor mai in varsta. Se poarta haine noi si se fac vizite prietenilor, vecinilor si rudelor pentru urari de bine (gong si fa cai, adica ,,felicitari si prosperitate’’).
Unul dintre cele mai minunate lucruri care au loc de Anul Nou lunar sunt dansurile leului si dragonului. Capetele acestor animale temute alunga spiritele rele iar miscarile agile fac din acest dans un spectacol minunat.
La doua zile de la Anul Nou lunar fiicele maritate se intorc in casa parintilor. Daca s-a casatorit de curand sotul ei trebuie sa o insoteasca si sa aduca daruri familiei. Conform unei legende fermecatoare, a treia zi a anului lunar este ziua in care soarecii isi marita fiicele. Astfel, in acea noapte, oamenii trebuie sa se duca devreme la culcare astfel incat soarecii sa poata sa isi desfasoare ceremoniile lor de casatorie in pace.
In a patra zi entuziasmul incepe sa se duca. Dupa-amiaza oamenii pregatesc mancare ca ofranda pentru a-l intampina pe zeul bucatariei si pe suita lui intorsi din calatoria la Imparatul de Jad. Intoarcerea zeului bucatariei inseamna sfarsitul libertatii de a nu fi supravegheat de zei, de aici si zicala conform careia ,,nu este niciodata prea devreme sa ii expediezi pe zei si niciodata prea tarziu sa ii inviti inapoi’’.
In a cincea zi festivitatile se apropie de sfarsit. Toate ofrandele sunt luate de la altar iar viata isi reintra in normal. In cele din urma, in cea de-a noua zi, ofrande numeroase sunt aduse in curtile templelor pentru a sarbatori nasterea Imparatului de Jad, care se crede ca a fost nascut imediat dupa miezul noptii in a noua zi.
