Anul Nou de Doua Ori la Evrei

,,Anul Nou se spune ca incepe pe prima zi a lunii Nisan (Leviticus 23:5) sau de Rosh HaShana, prima zi a lunii Tishri (Leviticus 23:24). Inceputul noului an este determinat de conjunctia (aparitia noii luni) a cele de-a saptea luni, dar poate fi amanat cu o zi sau doua, pentru a nu pica duminica, miercurea sau vinerea. Tabelele…..incep cu intai Nisan, de vreme ce Nisan este considerata prima luna si anul se schimba in aceasta zi.”

Atat evreii, cat si crestinii nu stiu intotdeauna cand pica *Pastele evreiesc, respectiv cel crestinesc. Calendarele de birou contin de obicei aceste date, dar in trecut liderii religiosi diseminau informatia, deoarece calcularea sarbatorilor, bazate pe un calendar lunar, era dificila.

Luni noi si calendare lunare

Calendarele lunare sunt probabil primul tip de calendare folosite de oameni. Chiar si nomazii stiau ca luna noua si luna plina sunt la fiecare 29.5 zile.

Deoarece sarbatorile religioase erau sarbatorite in zilele cu luna noua sau plina, vechii evrei au dezvoltat o metoda de lucru pentru a determina ciclul lunar. In vechiul Ierusalim, martorii apareau inaintea Sanhedrinului (curtea inalta evreiasca din perioada celui de-al doilea templu) pentru a depune marturie ca au vazut luna noua. Semnalele de foc de pe muntele maslinilor din Ierusalim transmiteau aceasta informatie evreilor din zona, ca sa stie ca a inceput o luna noua.

Lunile lunare si anii solari

Cand stramosii nostrii au inceput sa creasca animale si sa se ocupe de agricultura, nevoie de a prezice cu acuratete a crescut. Pentru a determina momentul cel mai bun pentru insamantare si recoltare, fermierii trebuiau sa prezica inundatiile, ploile si inghetul. Un calendar solar permite prezicerea anotimpurilor.

Lunile sunt bazate pe un calendar lunar, anii pe unul solar. In primii ani, cele doua sisteme par asemanatoare, dar dupa trei sau patru ani calendarul solar si cel lunar capata o diferenta de o luna. In noua ani, deja este o diferenta de un anotimp.

Acest conflict constant intre lunile inregistrate cu usurinta si inceputul si sfarsitul unui an a dus la diversificarea calendarelor. Azi, chiar si in regiunile ce urmeaza calendarul gregorian, adica cel solar, Pastele este calculat pe baza calendarului lunar.

Calendarul islamic este in intregime lunar iar calendarul evreesc (asemenea celui antic atenian) este o imbinare intre cel lunar si cel solar (lunisolar). Calendarul roman a fost lunar pana la sfarsitul republicii. Anul calendaristic roman incepea in martie, iar inceputul fiecarei luni (calendele) coincidea cu luna noua iar mijlocul lunii (idele) cu cea plina.

Intercalarea si ciclul metonic

La fiecare 19 ani calendarul lunar si cel solar coincid. In timp ce babilonienii si altii au observat probabil ciclul de 19 ani, aceasta descoperire a fost atribuita unui astronom atenian din secolul al V-lea i. Hr. pe nume Meton. Acest calendar metonic a fost adoptat de iudei probabil in secolul al patrulea d. Hr.
Comunitatea de la Qumran a folosit un calendar solar se pare.

**Existau 12 luni ce purtau denumiri diferite in anul evreiesc, cu durate de 29 sau 30 cicluri lunare. Douasprezece luni cu 29.5 zile, in total 354 de zile pe an, deci inca 11 zile trebuiau adaugate pentru a rezulta necesarul de 365 de zile intr-un calendar solar. Calendarul evreiesc a intercalat o luna in plus (asemeni romanilor, pana la Iulius Cezar) atunci cand le-o cereau liderii.

NOTE

* Pastele evreiesc ori Pesah

Faraonul nu a dorit ca evreii sa paraseasca Egiptul, dar Dumezeu a dorit-o. Pentru a-l convinge pe faraon, Dumnezeu a trimis noua molimi (printre ele si faimoasele lacustele). Fiecare molima facea pagube uriase, astfel incat faraonul a cazut de acord, razgandindu-se apoi. A zecea molima avea sa fie ultima.

Un inger al mortii a fost trimis in fiecare casa unde exista primul fiu nascut, dar familiile de evrei aveau sa fie crutate daca faceau pregatirile necesare. Aceste pregatiri includeau intingerea unui manunchi de isop in sangele mielului pascal sacrificat si insemnarea usii cu sangele lui.

Astfel ingerul stia care erau casele protejate. A doua zi faraonul a incuviintat din nou eliberarea evreilor, dar de data asta evreii s-au grabit cat au putut de mult sa plece din Egipt. Fuga lor se numeste exod.

**Documente calendaristice

Un fragment dintr-un document calendaristic din primul secol i. Hr. este cel al comunitatii Qumran (de la Marea Moarta) al carei calendar solar de 364 de zile incepea mereu miercurea.

Nu stim cand conducatorii religiosi evrei nu au mai hotarat cand sa intercaleze calendarul (sa adauge zile in plus pentru a remedia diferentele dintre calendarull solar si cel lunar), dar se crede ca pana in sec XI d.Hr a fost introdus un calendar standardizat de catre Hillel al doilea in anii 358 -9 d. Hr. Acum o luna intercalata apare de sapte ori in ciclul de 19 ani: in al treilea, optuleam unsprezecelea, paisprazecelea, saptesprezecelea si nouasprezecelea an.

Numele lunii intercalate (Adar II sau Adar Bet) este de fapt repetarea numelui lunii a douasprezecea (Adar I sau Adar Alef), de vreme ce luna intercalata pica intotdeauna imediat dupa luna ,,alef”, alef fiind prima litera a alfabetului ebraic. Bet este a doua.

Anul Nou secular vs. Anul Nou religios

Calendarul evreiesc este facut dupa sarbatorile sale mari, Pastele si Rosh Hashanah. Rosh Hashanah este inceputul anului secular pica iarna, de vreme ce Pastele este inceputul anului religios si pica primavara. Desi pare ciudat sa ai doua inceputuri de an, nu este foarte diferit fata de ce se intampla cu anul scolar, care incepe in septembrie, mai peste tot in lume. Exista calendare speciale pentru studenti si elevi, in functie de cum este impartit anul scolar.

Pastele

Nisan, care incepe odata cu luna noua, este inceputul anului religios, conform exodului biblic. Este luna in care regii biblici isi incepeau conducerea si luna in care Pastele , evenimentul care a pornit exodul evreilor din Egipt, este sarbatorit pe data de 14 (cand e luna plina).

Calendaul secular incepe in luna Tishri, a saptea luna a anului religios. Luna Tishri, la fel ca Nisan, incepe intotdeauna cu luna noua.

Rosh Hashanah

Rosh Hashanah a fost prima zi a primei luni a anului secular (Tishri), din momentul in care lunile noi au fost proclamate de Sanhedrin si succesorul sau, Comitetul Evreiesc. Populatia evreiasca a crescut si s-a raspandit. Trebuiau sa se bazeze pe semnalele de foc. Curand, nu toata lumea a inceput sa fie constienta in aceeasi zi de luna noua, asa ca Rosh Hashanah a devenit o sarbatoare ce tine doua zile.

Azi, chiar si cu informarea instantanee a satelitilor, Rosh Hashanah continua sa fie sarbatorita timp de doua zile, poate si din cauza faptului ca primul semn de luna noua este vizivil in Israel cu mult inainte de a fi vizibil in alte parti ale lumii.